5 martie 2013

Padurea de Gheata

                                                                                                  

   Data : 9 ianuarie 2013
   Obiectiv: Tura Busteni - Cabana  Diham - Cabana Malaiesti
   Membrii grupului:  Aurelian, Mihai si Flavius

        Miercuri 9 ianuarie la prima ora  m-am intalnit in Gara de Nord cu Aurelian si Mihai pentru ceea ce urma a fi prima aventura a anului 2013.
Mintea mea  a fost plina de ganduri marete la tura acesta, nerabdarea de a asculta povestile depanate de colegii mei in jurul unei cani de ceai fierbinte nu-mi dadeau pace si ma faceau sa visez.
Odata ajunsi in tren, un frig de iti crapa capu' ne-a intampinat inca de la intrarea in compartiment, binenteles mecanicul de tren nu daduse drumul la caldura, dar nu am intrat in panica aveam la noi ceai, whisky, palinca deci totul era sub control.
Ajungand in Busteni, am luat-o usor la pas catre Cabana Gura Diham aproximativ 4 km.
Cred ca au fost vreo 10 grade sub minus, zapada scartaind sub bocanci, dar nu ne-am descurajat, aveam un singur tzel, acela de a ajunge la Cabana Diham unde vom inopta iar a doua zi sa urcam pana la Cabana Malaiesti. Planuri mari, dupa toata bunatatile culinare specifice sarbatorilor de iarna, cel putin pentru mine.
        Nici nu am simtit cei 4 km, toti fiind firi vorbarete, din una in alta am ajuns la Cabana Gura Diham.
"De aici incepe nebuniaaaa.....", l-am auzit pe Aurelian din spate. Daca pana aici a fost drumul aproape drept, de aici urma un urcus serios, urcus ce ne-a stors de puteri, bine ca nu am fost primi care am "spart" cararea, cineva in fata noastra urcase deja. Asa ca am luat-o  pe urmele lor fiindu-ne  mult mai usor sa avansam,acest lucru bucurandu-ma enorm.Dupa numai 8 minute de urcat am inceput a da jos hainele de pe mine, ......greu la deal domne, greu!!!!


Aurelian                              (sursa foto:Maldea Flavius)
       

                                                      (sursa foto:Maldea Flavius)




         Mihai s-a hotarat sa nu urcam prin Poiana Izvoarelor ci sa facem usor dreapta, acesta fiind traseul optim de urcare iar a doua zi coborarea sa se faca prin Poiana(varianta recomandata tututror turistilor care fac acest traseu).

 





     
     Ajungand la indicatorul turistic, Mihai spunea ca in conditiile de iarna si cu opriri pentru poze urma sa ajungem la Cabana Diham in maxim 3 ore, nici o problema, ne incadram perfect in timp.
De la indicator, urcusul e mult mai bland. Mihai a fost liderul grupului, vazandu-se clar cine a mancat sanatos de sarbatori si cine nu :), asa ca batraneste, eu si Aurelian am incercat sa tinem pasul si nu ne-am  lasat.
Soarele incepea sa-si faca simtita prezenta, o zi superba pentru poze spre bucuria lui Aurelian.

Padurea de Gheata

Aurelian                                                                                                                                               (sursa foto:Maldea Flavius)

Mihai                                                                                                                                                  (sursa foto:Maldea Flavius)

Padurea de Gheata                                                                                                                        (sursa foto:Aurelian Sibianu)
Zapada scartzaia, temperatura a inceput sa scada usor, simteam frigul cum ne intra prin haine dar asta nu ne-a oprit din urcat si in felul acesta  drumul ne-a dus pana la antenele de telefonie de pe versant, undeva langa unitatea militara de la Diham. Peisajul de aici e superb, indiferent in ce perioada a anului vii, nu ai cum sa nu te opresti si sa faci cateva poze.

Flavius

Padure de Gheata

                                                                                                                                                              (sursa foto:Maldea Flavius)

                                                                                                                                                                 (sursa foto:Maldea Flavius)

                                                                                                                                                                   (sursa foto:Maldea Flavius)

Aurelian                                                                                                                                             (sursa foto:Maldea Flavius)

Mihai Si Aurelian              (sursa foto:Maldea Flavius)

                                                                                                                                                                 (sursa foto:Maldea Flavius)

                                                                                                          (sursa foto:Maldea Flavius)

                                                                                                          (sursa foto:Maldea Flavius)

          Dupa 3 ore de mers prin zapada am ajuns la Cabana Diham care era plina de turisti.Binenteles era o tabara de sportivi pana in 16 ani de la nu stiu ce club din tara, dar asta nu ne-a incurcat sa ne asezam la o masa si sa ne relaxam cu un pahar de palinca si sa mancam o ciorba de vacuta calda.
Aici am facut si planurile pentru a doua zi, ideea a fost ca eu si Mihai sa urcam la cabana Malaiesti iar Aurelian sa ne astepte la Diham, dorind sa ramana pentru a face cateva poze.
Mama Oara ne-a dat o camera cu 3 paturi si ne-am dus la culcare ca eram rupti. Seara s-a lasat si am hotarat sa coboram sa bem cateva beri, atat mi-a trebuit( oboseala + bere + caldura = somn). Cand am urcat in camera m-am bagat in sacul de dormit  instantaneu.
Aurelian si Mihai si-au depanat la amintiri pana seara tarziu. Parca prin vis ii auzeam, oricum si asa m-am simtit foarte bine ca eram acolo cu ei.
           Ora 5.30 dimineatza a sunat alarma de la telefon in disperare, trebuia sa ne trezim pentru tura spre cabana Malaiesti. Ce sa te trezesti!?..... ca atunci cand m-am ridicat in picioare un junghi in spate si-a facut prezenta. Atat mi-a fost, am luat decizia sa ne bagam la somn, eu cel putin nu aveam cum sa merg pe un drum de 5 ore numai dus cu junghiul in spate.
         Asta este, nu pleaca cabana Malaiesti de acolo, nu?

Motaind in pat, soarele si-a facut  aparitia pe cer, asa ca nu am stat pe ganduri si am facut cateva poze.

Rasarit de soare Cab.Diham                                                                                                           (sursa foto: Maldea Flavius)

St.Masivul Postavaru, Dr.M-tii Piatra Mare 

Masivul Postavara scaldat de razele diminetii de ianuarie
  Ne-am facut bagajele si am plecat de la cabana prin Pichetul Rosu - Cabana Poiana Izvoarelor - Busteni. Traseul acesta mi s-a parut deosebit, inca o data mi-am dat seama ce tara frumoasa avem.

Vf.Bucsoiu                                                                                                                                           (sursa foto: Maldea Flavius)

Vf Bucsoiu

Cabana Diham                                                                                                                                  (sursa foto: Maldea Flavius)

Mihai                                  (sursa foto: Maldea Flavius)

Flavius
Mihai si Aurelian
Aurelian si Flavius                                                                                                                           (sursa foto:Aurelian Sibianu)

Aurelian                                                                                                                                              (sursa foto: Maldea Flavius)
Flavius si Mihai                                                                                                                              (sursa foto:Aurelian Sibianu)

Padurea de Gheata

Padurea de Gheata

Padurea de Gheata


Pichetul Rosu spre Poiana Izvoarelor


Aurelian

        Dupa o scurta oprire la Cabana Poiana Izvoarelor, unde am baut un ceai cald intr-un frig de nedescris ne-am reluat drumul catre Busteni, ajungand cu 15 minute inainte de venirea trenului, incheind in felul acesta prima tura din 2013.

PS: Avem o tara deosebita care trebuie redescoperita dar nu din masina sau din camera de hotel, ci la  
       picior sau, unde se poate, cu bicicleta!!!
       Senzatia pe care o am cand ma gandesc la frumusetile lasate in urma ma face sa-mi doresc sa le  
       revad cat mai repede cu putinta.